Cine l-a creat pe Dumnezeu?

Cine l-a creat pe Dumnezeu? Nimeni. El nu a fost creat. El exista dintotdeauna. Doar lucrurile care au un inceput - cum ar fi lumea - au nevoie de un creator. Dumnezeu nu a avut un inceput, prin urmare nu a avut nevoie sa fie creat.
În mod tradițional, cei mai mulți atei care neagă existența lui Dumnezeu cred că Universul nu a fost creat, el existând pur și simplu, dintotdeauna. În sprijinul acestei credințe ei fac referire la legea întâi a termodinamicii: „Energia nu poate fi creată și nu poate fi distrusă“, subliniază ei. Există însă mai multe lucruri care trebuie punctate în formularea unui răspuns.
În primul rând, acest mod de enunțare a legii întâi nu este științific. Un asemenea mod de a pune problema constituie mai degrabă, o aserțiune filosofică. Știința se bayeayă pe observație, dar în acest caz, dovezile bazate pe observație care să sprijine afirmațiile dogmatice „poate“ și „nu poate fi“ din aserțiunea de mai sus, lipsesc. De fapt ea ar trebui să sune cam așa: „Atât cât putem observa, cantitatea de energie actuală din Univers rămâne constantă“. Și anume, nimeni nu poate spune că a observat energie actuală nouă începând sau încetând să existe. O dată ce prima lege a termodinamicii este înțeleasă corect, descoperim că ea nu afirmă că Universul este etern sau că nu a avut un început. Atât cât depinde de legea întâi, energia se poate să fi fost creată sau se poate să nu fi fost creată. Legea nu afirmă decât că, dacă energia a fost într-adevăr creată, cantitatea efectivă de energie care a fost creată a rămas constantă de atunci încoace.
Mai mult decât atât, să presupunem de dragul discuției, că energia - întreg universul de energie pe care-l numim Cosmos - nu a fost creată, așa cum mulți atei au afirmat în mod constant. Dacă așa stau lucrurile, este lipsit de sens să întrebi cine a creat Universul. Dacă energia este eternă și necreată, bineînțeles că nimeni nu a creat-o. Ea a existat dintotdeauna. Cu toate acestea, dacă este lipsit de sens să întrebi „Cine a creat Universul?“, de vreme ce acesta a existat dintotdeauna, atunci este la fel de absurd să întrebi „Cine l-a creat pe Dumnezeu?“, de vreme ce și El există dintotdeauna.
Dacă universul nu este etern, el are nevoie de o cauză. Pe de altă parte, dacă nu are un început, nu are nevoie de o cauză a începutului său. Tot așa, dacă există un Dumnezeu fără început, este absurd să întrebi „Cine L-a creat pe Dumnezeu?“ A întreba „Cine a creat necreatul?“ sau „Cine L-a făcut pe Cel nefăcut?“ înseamnă a comite o greșeală categorială. E ca și cum ai întreba „Unde este soția burlacului?“

De ce nu este posibil ca lumea să fi existat dintotdeauna?

Creștinii cred, în mod firesc, că Dumnezeu există, de vreme ce lumea a avut un început, iar toate lucrurile care au un început au fost începute de cineva. Însă întrebarea dificilă la care trebuie să dăm un răspuns este: De unde știm că lumea a avut un început? Poate că ea a existat dintotdeauna.
Cunoscutul agnostic Bertrand Russell a enunțat următoarea dilemă: lumea ori a avut ori nu a avut un început. Dacă nu a avut, nu are nevoie de o cauză (Dumnezeu). Dacă a avut, ne putem întreba: Cine L-a cauzat pe Dumnezeu?. În oricare dintre posibilități nu rezultă o primă cauză necauzată (Dumnezeu).
Răspunsul la această întrebare dificilă este că ea însăși presupune o altă întrebare lipsită de sens: Cine L/a creat pe Dumnezeu? Cu alte cuvinte, ea presupune în mod greșit că „totul are o cauză“ când, de fapt, ceea ce se afirmă este că „tot ceea ce a avut un început are o cauză“. Aceasta e o cu totul altă chestiune. Desigur că tot ce a avut un început a avut pe cineva care să înceapă totul. Din nimic nu poate ieși nimic. Așadar Dumnezeu nu are nevoie de o cauză, fiindcă El nu a avut un început.
Așa stând lucrurile, nu trebuie decât să demonstrăm că Universul a a vut un început, că el trebuia să aibă o cauză (adică Dumnezeu). Voi prezenta două argumente puternice în sprijinul tezei potrivit cărei Universul a avut un început. Unul dintre argumente provine din știință - a doua lege a termodinamicii, iar al doilea din filosofie, și anume, imposibilitatea unui număr infinit de momente.
Potrivit celei de a doua lege a termodinamicii, Universul își epuizează resursele de energie consumabilă (Bineînțeles, cantitatea efectivă de energie rămâne constantă, doar cantitatea consumabilă se împuținează). Dar dacă Universul se îndreaptă către un sfțrșit, el nu poate fi etern. Dacă n-ar fi așa, el s-ar fi sfârșit deja. Deși niciodată nu poți epuiza o cantitate nelimitată de energie, nu e nevoie de energie pentru e epuiza o cantitate limitată de energie. Prin urmare, Universul trebuie să fi avut vreun început. Spre exemplu, un ceas vechi care rămâne tot mai în urmă și care trebuie tras mereu nu ar rămâne în urmă dacă nu ar fi fost mai întâi tras. Pe scurt, Universul a avut un început iar orice lucru care are un început are și o cauză inițială. Prin urmare, Universul trebuie să aibă pe cineva care să îl fi cauzat.
Unii au speculat afirmând că Universul se epuizează și revine la condițiile inițiale de la sine. Însă această poziție nu este nimic atceva decât pură speculație lipsită de orice fel de dovezi reale. Mai mult decât atât, aceasta este contrară legii întâi a termodinamicii, deoarece chiar dacă Universul ar tinde să revină la condițiile inițiale, ca o minge care ar sălta invers, tot s-ar opri treptat. Pur și simplu lipsesc orice fel de dovezi bazate pe observație care să sprijine ideea că Universul revine la condițiile esențiale de la sine. Chiar și astronomii agnostici, precum Robert Jastrow, au afirmat acest lucru: „O dată ce hidrogenul din interiorul stelei a ars și a fost trasnformat în elemente de o greutate mai mare, el nu poate fi readus la starea sa inițială.“ Așadar, „minut după minut și an după an, în vreme ce hidrogenul se epuizează în interiorul stelelor, cantitatea de hidrogen se reduce din ce în ce mai mult“.
Dacă întrega cantitate de energie actuală rîmâne la fel, dar Universul își epuizează treptat energia consumabilă, este clar că nu a avut niciodată o cantitate infinită de energie - fiindcă o cantitate infinită de energie nu poate fi epuizată niciodată. Aceasta înseamnă că Universul nu se poate să fi existat veșnic în trecut. Trebuie să fi avut un început. Sau, cu alte cuvinte, potrivit celei de-a doua legi, din moment ce Universul devine din ce în ce mai dezordonat, el nu poate fi etern. Altfel, Universul ar fi deja total lipsit de ordine, dar știm că el nu este așa, ceea ce înseamnă că el a avut un început - și încă unul foarte ordonat.
Un alt argument în sprijinul ideii că Universul a avut un început - și deci pe cineva care să îl înceapă - vine din filosofie. Potrivit acestui argument, nu se poate să existe un număr infinit de momente în trecut, fiindcă dacă așa ceva ar fi posibil, ceea ce numim „astăzi“ nici nu ar fi existat (dar „astăzi“ există). Și aceasta fiindcă, prin definiție, un infinit nu poate fi parcurs - el nu are sfârșit sau început. Însă, din moment ce momentele până la momentul de acum au fost parcurse - adică am ajuns ziua de azi - rezultă că există un număr finit (limitat) de momente înaintea celui de acum. Prin urmare timpul a avut un început. Dar dacă universul spațio-temporal qa a vut un început, existența sa trebuie să fi fost cauzată. Cauza tuturor lucrurilor care există este Dumnezeu. Dumnezeu există.
Până și marele sceptic David Hume a acceptat ambele premise ale acestui argument în favoarea lui Dumnezeu. mai mult decât atât, Hume însuși, nu a negat niciodată că lucrurile au o cauză a existenței lor. Iată ce a spus de fapt: „Nu am susținut nicicând o afirmație atât de absurdă potrivit căreia ceva poate să existe fără o anumită cauză“. El a afirmat de asemenea, că e absurd să crezi că există un număr infinit de momente: „Lumea temporală a avut un început. Un număr infinit de unități reale de timp, scurgându-se și epuizându-se unele după altele, este o contradicție atât de evidentă încât niciun om a cărui judecată nu este coruptă, ci dimpotrivă, argumentată de către științe, nu o poate accepta.“
Acum, dacă ambele premise sunt adevărate, rezultă că trebuie să existe un creator al Universului spațio-temporal pe care îl numim Cosmos - și anume Dumnezeu.

Cum poate Dumnezeu să creeze ceva din nimic?

Dacă doar Dumnezeu a existat înainte de crearea lumii, Universul a luat ființă din nimic. Însă nu e oare absurd să afirmi că ceva a luat ființă din nimic? Este absurd că susții că nimicul a cauzat ceva fiindcă nimicul nu există și deci nu are nicio putere să facă ceva. Nu este însă absurd să spui că cineva (adică Dumnezeu) a adus Universul în ființă din neființă. Nimicul nu poate face ceva dar cineva, adică Dumnezeu, poate crea ceva din nimic.
Mai mult decât atât, dacă Universul a avut un început, a fost o vreme când Universul nu a existat și, la un moment dat, a început să existe - după ce Dumnezeu l-a creat. La aceasta se referă expresia creație din nimic (latină: ex nihilo). Aceasta nu înseamnă că Dumnezeu a luat o mână de nimic și a creat cea din el, ca și cum nimicul ar fi ceva din care El să fi creat lumea. Doar Dumnezeu a existat dintotdeauna, nimic altceva. Apoi Dumnezeu a adus în ființă ceva ce nu existase până atunci.
Sau, cu alte cuvinte, creație „din nimic“ înseamnă pur și simplu că Dumnezeu nu a creat ceva ce să fi existat deja o dată cu El, ca în anumite forme de dualism, în care există două substanțe eterne de entități. Aceasta ar fi de fapt creație „ex materia“ și anume, creație dintr-un material preexistent, în afară de Dumnezeu. Concepția aceasta i-a aparținut filosofului grec Platon.
Dumnezeu nu a creat lumea nici din Sine Însuși (adică „ex Deo“). Și anume, Dumnezeu nu a luat o parte din El Însuși din care să creeze lumea. De fapt, Dumnezeul creștinismului ortodox nu are părți. El este unic, unitar și absolut întreg. Prin urmare e imposibil ca Dumnezeu să fi luat o parte din El Însuși din care să creeze lumea. Dumnezeu este infinit, pe când lumea este finită. O cantitate cât de mare de lucruri finite nu poate da nicicând un infinit, fiindcă oricât de multe părți sau bucăți ar putea avea cineva, întotdeauna vor putea fi și mai multe. Însă nu poate exista ceva mai mult decât infinitul. Prin urmare, oricât ar fi de mare numărul de părți, el nu ar putea compune vreodată un infinit. Deci Dumnezeu nu se poate să fi creat lumea dintr-o parte din El Însuși (adică „ex materia“).
Lumea a fost creată de Dumnezeu, nu din Dumnezeu. El a fost cauza, dar nu și substanța ei. Lumea a venit în ființă prin Dumnezeu, însă ea nu a fost creată din El. Cu toate acestea, dacă lumea nu a fost creată din Dumnezeu (ex Deo) sau din altceva (ex materia), ea trebuie să fi fost creată din nimic (ex nihilo). Nu există alternativă. Dumnezeu a creat ceva ce nu a existat înainte ca El să creeze.
Înainte de a fi creată lumea nu a „existat“ decât în mintea lui Dumnezeu. Întocmai cum un pictor are o idee în minte despre tabloul său înainte de a-l picta, tot așa Dumnezeu a avut ideea despre lume înainte de a o crea. În acest sens, lumea a preexistat în mintea lui Dumnezeu ca idee, înainte ca El să o aducă în ființă.

Ce făcea Dumnezeu înainte să creeze lumea?

O altă întrebare dificilă care se pune adesea este: Ce făcea Dumnezeu cu tot timpul pe care îl avea la dispoziție înainte de a crea lumea? Cunoscutul teolog creștin din secolul al V-lea, Augustin, a dat două răspunsuri la această întrebare, unul hazliu și unul serios. Primul a fost acela că Dumnezeu își petrecea timpul pregătind iadul pentru oamenii care pun astfel de întrebări. Însă răspunsul său serios a fost că Dumnezeu nu avea timp la dispoziție fiindcă timpul nu a existat înainte ca el să fi fostcreat. Timpul a început o dată cu creația. Timpul nu a existat înainte de creație. Lumea nu a început printr-o creație în timp ci printr-o creație a timpului. Dar, vă veți întreba poate, dacă nu a existat timp înainte de creație, ce a existat totuși? Răspunsul este: veșnicia! Dumnezeu este veșnic, așa că singurul lucru anterior creării timpului a fost veșnicia.
Mai mult decât atât, întrebarea presupune că o ființă infinit de perfectă precum Dumnezeu poate să se plictisească. Plictiseala însă, este un semn al imperfecțiunii și al neîmplinirii. Dar Dumnezeu este perfect și perfect împlinit. Prin urmare nu se poate ca Dumnezeu să se plictisească, chiar dacă ar dispune de mult, mult timp. O minte infinit de creativă poate întotdeauna găsi ceva de făcut. Doar mințile finite care rămân în pană de idei se pot plictisi.

Ne credeti prea tampiti!

Auzeam mai zilele trecute o stire la radio despre cum a apãrut gripa porcinã… si zicea spicherita: „virusul gripei porcine s-a transmis de la porc la om iar în corpul acestuia din urmã a suferit modificãri genetice astfel cã…“.

Lãsati-o baltã! Suntem un popor de cretini si de tâmpiti dar cât de cretini si cât de tâmpiti ne credeti? De la SIDA, EBOLA, boala vacii nebune, gripa aviarã, mai nou gripa porcinã, toate, dar toate au fost create de om! Nici mãcar nu mai cred cã au fost scãpate de sub control. Dimpotrivã. Cu bunã stiintã omul le foloseste împotriva omului gândind cã este Dumnezeu. SIDA a fost creatã pentru a pedepsi sexul atât de libertin la unele popoare fatã de altele unde femeile au mijloace de transport în comun numai pentru ele, EBOLA probabil cã este un virus creat pentru a distruge repede mici comunitãti de oameni, sate, stiut fiind mecanismul virusului. Boala vacii nebune s-a adresat popoarelor care consumã cu predilectie carne de vitã, gripa aviarã a lovit pãsãrile de curte în special si acum, colac peste pupãzã, apare gripa porcinã si unde? În SUA! Prea e fãcãturã ca sã mai cred cã s-a transmis de la porc la om si a suferit modificãri genetice s.a.m.d.

Toate astea coroborate cu emisiunile de pe National Geographic care pun într-o luminã proastã, ca sã nu spun blasfemiatoare, crestinismul, cu teoria evolutionistã a lui Darwin care dintr-o datã se dã ca si doveditã stiintific, cu emisiuni cretine despre experimente fãcute de asazisi oameni de stiintã care si-au pierdut trei sferturi din viatã sã demonstreze cum s-a despicat Marea Rosie când a trecut Moise cu ai lui, cu emisiuni despre sicrie descoperite pe care scrie cã acolo zace Iisus fiul lui Iosif, cu imagini ale lui Iisus sãrutând-o pe Maria Magdalena… bleah! Si toate astea de când cu caricaturile nu stiu cãrui profet apãrute în nu stiu ce ziar italian. Profet despre care nu stim nimic cã nu se fac emisiuni despre el, habar n-avem ce contine Coranul (nu cã ne-ar interesa), dar mi s-ar pãrea normal sã se pãstreze o oarecare echidistantã, dacã încerci sã demonstrezi sau sã demolezi o religie, ia-le pe rând, sã afle omul ce si cum.

Dupã mine asta înseamnã terorism, ãsta înseamnã atac adevãrat, nu bombã, nu puscã, nu glont. Ci ceea ce se petrece acum în lume mi se pare a fi un atac masiv la adresa crestinismului si a popoarelor care cred „întru Unul Dumnezeu, Tatãl Atottiitorul, fãcãtorul cerului si al pãmântului, vãzutelor tuturor si nevãzutelor. Si întru Unul Domn Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nãscut, Carele din Tatãl S-a nãscut mai înainte de toti vecii. Luminã din Luminã, Dumnezeu adevãrat din Dumnezeu adevãrat, nãscut, iarã nu fãcut; Cel de o fiintã cu Tatãl, prin Carele toate s-au fãcut“ (…).

La moartea unui coleg...

De fapt asta e intreaga filozofie a vietii...

SUA a ameninţat India, după ce aceasta a interzis comercializarea Coca Cola şi Pepsi Cola

de Mihai Vasilescu În august 2006, statul Kerala din sudul Indiei a interzis producţia şi comercializarea de Coca Cola şi Pepsi Cola pe teritoriul lui. Această decizie a fost luată în urma unor analize de laborator, care demonstrau că băuturile în cauză conţin cantităţi mari de pesticide şi reprezintă un pericol, atât pentru sănătatea celor care le consumă, cât şi pentru mediu. Cinci alte provincii indiene au interzis apoi producţia de Coca Cola şi Pepsi Cola şi comercializarea lor mai ales în şcoli, spitale şi universităţi. Aceste măsuri au pus în serioasă dificultate cele două companii, care deţin 80% din piaţa indiană a băuturilor răcoritoare, pierderile fiind estimate la miliarde de dolari. Totodată ele reprezintă o serioasă lovitură de imagine la adresa Coca Cola şi Pepsi Cola. Cele două corporaţii americane se află pentru a două oară în această situaţie. Guvernul indian interzisese cele două produse şi în 1977, după ce le solicitase companiilor să spună care sunt ingredientele utilizate în fabricare, pentru a dovedi că acestea nu sunt nocive. Companiile au refuzat să facă acest lucru, pe motiv că reţetele sunt secrete. Analizele de laborator au fost realizate de o asociaţie independentă, Centrul pentru ştiinţă şi mediu (CSE) şi confirmă rezultatele unui raport al autorităţilor sanitar veterinare de la New Delhi. Ambele arată că băuturile în cauză conţin cantităţi nepermise de pesticide, de 20 până la 200 de ori mai mari decât limitele admise. "Dacă le bem, ar trebui să le putem şi testa", este egida sub care s-au desfăşurat cercetările CSE. Coca Cola a contestat rezultatele, aducând ca probă analizele efectuate de laboratorul englez care îi certifică de obicei produsele. CSE arată însă că acesta nu este o sursă obiectivă: "Faptul că un singur laborator din Marea Britanie are dreptul de a analiza aceste produse este dubios. Cum poate fi considerată o analiză finanţă şi controlată de Coca Cola o sursă fiabilă de informaţii? Eşantionale studiate de acesta sunt trimise chiar de Coca Cola, în timp ce noi am utilizat eşantioane care provin din băuturile comercializate şi am respectat toate standardele şi protocoalele de analiză, aşa cum facem de peste 20 de ani de când lucrăm." Coca Cola s-a justificat stângaci. "Cola pe care o bei în India este la fel de curată ca şi aceea pe care o bei la Paris", a declarat Kenth Kaerhoeg, director de comunicare al Coca-Cola pentru regiunea Asia. Această afirmaţie pune însă şi mai mult paie pe foc. Dacă aşa stau lucrurile înseamnă că şi Cola pe care o bei la Paris sau în alte locuri conţine la fel de multe pesticide. Uluitor este şi modul în care administraţia americană a intervenit în acest caz, făcând presiuni şi ameninţând India, iar presa oficială internaţională s-a mobilizat şi ea pentru a prezenta cele două companii drept victime ale unui boicot. Subsecretarul american pentru comerţ internaţional, Franklin Lavin, a declarat că: "aceste măsuri aduc o imagine negativă mediului de afaceri asiatic, imagine care se va resimţi prin scăderea masivă a investiţiilor americane în India, în viitor. Este un pas înapoi pentru economia indiană. Iar momentul nu este deloc bine ales, interesul guvernului indian ar trebui să fie acela de a menţine un nivel cât mai ridicat al investiţiilor străine." Într-adevăr, SUA este cel mai mare investitor străin din India, însă indienii nu văd deloc cu ochi buni modul în care aceste companii străine îşi însuşesc resursele ţării lor. În ceea ce priveşte Coca Cola, au avut loc numeroase proteste publice pentru a atrage atenţia asupra problemelor sociale şi de mediu pe care această companie le crează. O fabrică de Cola consumă până la 1 million de litri de apă pe zi, în condiţiile în care multe din aceste fabrici sunt amplasate în zone sărace, în care populaţia suferă de pe urma lipsei de apă. În plus, Coca Cola cumpără această apă la un preţ de nimic şi o vinde apoi sub formă de băuturi răcoritoare foarte scumpe şi toxice. Aceste proteste au semnalat şi faptul că mega-corporaţia pune monopol pe sursele de apă, le sărăceşte şi apoi deversează deşeuri toxice, fărră a respecta normele de mediu. "Companiile americane nu pot să se sustragă sau să modifice după cum au chef normele de exploatare a resurselor naturale, sub pretextul că fac investiţii. Nu putem tolera stilul Coca Cola şi Pepsi Cola, iar dacă guvernul american vrea să reducă investiţiile în India, nu are decât să o facă", a declarat S. Nandal, reprezentantul unei organizaţii din statul Uttar Pradesh. De aceeaşi părere este şi Sawai Singh, reprezentantul unei asociaţii din statul Kerala: "Poate că a venit momentul ca guvernul american să îşi reducă investiţiile în India. Până acum a distrus destule companii indiene. Produsele lor sunt nocive." "Guvernul american ar trebui să lase guvernul indian să decidă singur ce este şi ce nu este bine pentru indieni. A continua să comercializăm produse de tip cola, după ce s-a dovedit din două surse că au în compoziţie pesticide, este o insultă la adresa libertăţii noastre, a democraţiei şi chiar a suveranităţii naţionale, "a declarat R. Ajayan din Plachimada, unul din satele afectate negativ de prezenţa unei fabrici Coca Cola. Modul în care SUA a intervenit se explică însă prin faptul că mega-corporaţia este unul din principalii contribuitori, care finanţează partidul republican şi care a susţinut financiar campania preşedintelui Bush la alegerile din 2004. Cum Curtea de Justiţie din Kerala s-a spălat pe mâini, ultimul cuvânt în acest caz i-a revenit Curţii Supreme Federale de Justiţie din New Delhi. Aceasta a cedat însă presiunilor americane şi intereselor economice. Situaţia din India nu a rămas fără ecou. Modul nedemocratic în care SUAa intervenit i-a determinat în 2007 pe studenţii universităţilor din Manchester, Marea Britanie şi Guelph, Canada să ceară interzicerea celor două băuturi în campusuri. În noiembrie 2006, guvernul de la Riga, Letonia a dat o lege prin care comercializarea Coca Cola şi Pepsi Cola a fost interzisă în şcoli, alături de alte produse dăunătoare sănătăţii. Această decizie a fost luată în ciuda presiunilor făcute de Madeleine Albright, care i-a cerut personal preşedintelui leton Vaira Vike-Freiberga să blocheze această măsură. Ministerul Sănătăţii din Letonia a plasat Coca Cola şi Pepsi Cola printre "produsele toxice, care conţin coloranţi şi substanţe artificiale şi pot provoca reacţii alergice." "Organismele copiilor sunt foarte sensibile la contactul cu produse chimice" se arată într-un comunicat.

Am ajuns la capătul timpurilor!

LEONARDO NEGOIŢESCU
Dupa mult controversata lege care dă dreptul statului să controleze corespondenţa populaţiei, fie că este electronică sau este vorba de convorbiri telefonice, acum România s-a trezit să fie prima ţară care propune un nou tip de paşaport biometric ce va conţine imaginea feţei şi amprentele posesorului în format digital.
Cand aveam vreo zece ani, o auzeam pe mama vorbind afară cu vecinii despre sfârşitul lumii, se spunea că va fi în anul 2000. Îmi făceam un calcul simplu în gând: "aa, voi avea 31 de ani, voi fi trăit destul până atunci...". Ei, bine, acum am 40 şi cu uimire constat că sunt martorul începutului sfârşitului umanităţii şi că nu am trăit nici pe departe destul.
Mi-am mai exprimat într-un rând părerea că alăturarea ţării noastre la o alianţă de popoare fără identitate şi fără Dumnezeu cum este UE este o mare prostie şi că n-o să ne aducă nimic bun. Aţi simţit-o pe propria piele iar situaţia nu mai este legată de moştenirea comunismului sau regimuri trecute.
Acum însă nu mai pot decât să-l citez pe Arhimandritul Justin Pârvu, ale cărui cuvinte spun mult mai mult decât mai am eu putere să spun:
Toti am citit Apocalipsa si infricosatoarea profetie scrisa cu 2000 de ani in urma: Si ea (fiara) ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte. Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei?(Apoc. 13:16-17). Vremea in care ne aflam acum este premergatoare acestei profetii. Prin lege, prin ordonanta de guvern, romanii sunt obligati sa se incadreze intr-un plan de urmarire si supraveghere la nivel national si mondial, proiect care le rapeste de fapt oamenilor libertatea. Romanilor li se cere sa-si puna pe pasapoartele, permisele auto si orice alt act personal cipul biometric ce contine amprenta digitala, imaginea faciala, si toate datele personale. Poate pentru multi dintre dumneavoastra acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar in spatele acestui sistem de insemnare a oamenilor, de codare si stocare a datelor de identificare se ascunde o intreaga dictatura, un intreg plan demonic, prin care de buna voie iti vinzi sufletul diavolului. Insemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte masuri luate pentru controlul absolut al fiintei umane. Dragii mei, dupa cum proorocesc Sfintii Parinti, primirea acestui semn este lepadarea noastra de credinta. Sa nu credeti ca putem sluji si lui Dumnezeu si lui mamona. Nu, dragii mei, nu primiti acest insemn diavolesc care va rapeste ceea ce va apartine prin mostenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, dreptul la unicitate si originalitate, al fiecarei fiinte umane! Trebuie sa va aparati acest drept de la Dumnezeu, chiar de ar fi sa platiti cu pretul vietii voastre. In zadar castigati cele ale lumii, daca va pierdeti sufletele voastre si ale copiilor vostri, pentru ca Sfintii Apostoli ne spun clar :se cuvine sa ascultam de Dumnezeu mai mult decat de oameni? De aceea va spun: creştini, este vremea muceniciei!
Da, acestea sunt vorbele unui slujitor al lui Dumnezeu care încearcă să trezească la cunoştinţa vremurilor un popor dezorientat de toate prostiile şi nimicurile aduse de Occident. Şi cred că mass-media este cea mai vinovată de ce sunt astăzi românii. În special posturile de televiziune care au preluat modele din SUA şi din alte părţi ale Europei, drept pentru care, în prezent avem ştiri cu sânge şi violuri, jafuri şi cuţite ş.a.m.d. Nu pot înşirui aici toată prostia din mass-media însă dvs. o cunoaşteţi.
Am observat în acelaşi timp că preoţii încep să vorbească împotriva acestui drac "europa" cum îl numesc ei pe bună dreptate. Chiar în această duminică (25 ian 2009), la mănăstirea Gai din Arad, părintele Cleopa a tunat şi fulgerat împotriva a ceea ce primim din "europa". Mi-a tresăltat sufletul de bucurie pentru că, de la bun început am simţit o revoltă împotriva acestor alianţe la care popoarele sunt obligate să adere, fără vrerea lor. După cum bine vă amintiţi nu a fost un referendum în acest sens, poporul român nu a fost întrebat dacă vrea să adere la UE sau nu. Pur şi simplu aderarea s-a făcut de către cei de la putere (pe care-i ştiţi deja ce pot capetele lor!) pe principii politice şi militare aş putea spune.
Ei bine, în aceste momente chiar şi ateii convinşi pot recunoaşte că există o similitudine între ceea ce scrie în Apocalipsă şi vremurile spre care ne îndreptăm. Nimeni nu cred că mai poate contesta acum că omenirea se îndreaptă spre o situaţie în care fiecare dintre noi vom fi obligaţi să purtăm pe mână sau pe frunte "semnul fiarei" adică ceva care va conţine toate datele noastre personale, pe baza cărora se va putea şti în orice moment al zilei unde ne aflăm sau ce facem, dar ce e mai rău, ceva fără de care nu vom mai putea cumpăra sau vinde nimic. Exact cum scrie în acest ultim capitol al Bibliei, Apocalipsa. Şi totuşi, ne lăsăm furaţi de ocupaţiile zilnice atât de meschine, şi nu luăm nicio poziţie. Dacă această similitudine (nu vorbesc de atâtea altele evidente sau nu, care au fost până acum) nu sunt în stare să convingă omenirea de existenţa lui Dumnezeu şi de adevărurile lăsate nouă în cartea pe care o numim Biblie atunci este deosebit de grav.
Toată lumea din jurul meu se plânge că "nu mai are timp", că "timpul trece foarte repede". Câţi dintre voi vă puneţi întrebarea "de ce se întâmplă astfel?" Chiar tineri de 20 de ani se plâng că au acelaşi sentiment în legătură cu timpul. Este un semnal de alarmă pentru cei care spun că sentimentul de-a "nu mai avea timp" este firesc odată cu înaintarea în vârstă. Vă voi spune că tot în Biblie se vorbeşte despre faptul că "zilele din urmă vor fi scurtate".
Personal mă întrebam ce poate face omul pentru ca profeţia lăsată nouă cu 2000 de ani în urmă să nu se împlinească... Nimic, este firesc. Însă în puterea omului este de a împinge lucrurile cât mai mult în viitor, de a amâna cât mai mult împlinirea profeţiei. De ce? Simplu! Pentru ca să se trezească o masă cât mai mare de oameni, să afle cât mai mulţi de aceasta şi, implicit, un număr cât se poate de oameni să ajungă la mântuire.
Aşadar, creştini, a venit vremea muceniciei. Protestaţi împotriva unor legi care vă vor fura libertatea şi care dă dreptul "fiarei" de a vă controla fiece mişcare şi fiece gând. Pentru că acolo se va ajunge.

Îmi plac apusurile de soare...

Iunie, 2008, într-o ieşire cu familia la pick-nick...

Mi-a placut asta...

Arata ca o scena desprinsa din filmele cu refugiati.. este de fapt o naşă care ţine în mâini copilul care urmează să se boteze şi declară că s-a lepădat de satana. O scena de la unul din evenimentele filmate la inceputul anului 2009.